Constient sau nu, avem de ales intre a face ceva sa fie de succes sau de valoare. De cele mai multe ori e vorba chiar de noi, prin actiunile ce ne definesc. Avem partea vazuta si partea nevazuta (sau mai putin vazuta) a lucrurilor. De cele mai multe partea vazuta este „succesul”, iar partea nevazuta „valoarea”.
Ce alegem? Ce sa facem si de ce?
Ne punem in piept insigne, pe umeri epoleti, haine sau masini scumpe, si asa mai departe. De multe ori asa se masoara „succesul”. Dar care este, de fapt, valoarea tuturor acestor lucruri?
Consider ca daca urmarim ca ceea ce facem sa aiba cu adevarat o valoare, pentru noi, iar ulterior sa reusim sa o reflectam in bunastarea semenilor nostri, ca actiunile noastre sa genereze trairi celorlalti, sa ii bucure, sa ii satisfaca, atunci poti spune ca ceea ce ai facut a fost un succes. Cel mai important este sa ajungem ceea ce ne dorim, iar oferind (altora) vom primi mereu inapoi. Ceea ce primim se masoara in primul rand in satisfactie!
Presiunea sociala in care traim ne indeamna de multe ori sa fim exact ce nu vrem. Ne forteaza sa ne comparam, toate canalele disponibile nu fac altceva decat sa „hraneasca” aceasta competitie intre oameni.
Dar noi, oamenii, suntem facuti sa traim in comunitate. Doar asa ne-am dezvoltat si doar asa ne putem dezvolta in continuare. Un om care nu e integrat in societate isi pierde mintile, se izoleaza si devine un singuratic, un nevrotic. In ziua de azi sunt oameni care afirma ca singuri pot trai mai bine, dar societatea este cea care ii conjoara, fie ca isi dau seama sau nu. Online sau prin simplul fapt ca interactioneaza cu oameni de la care cumpara/vand lucruri/servicii, acestia nu sunt niciodata singuri.
Asadar…
Nu e important sa fie de succes, mai degraba sa fie cu valoare! (Albert Einstein)